Primii pasi pentru stabilirea legala in Romania dupa casatorie

O casatorie intre doi oameni din tari diferite aduce cu ea doua bucatarii, doua seturi de sarbatori si, de multe ori, doua limbi vorbite in aceeasi casa. Primul an trece repede, iar cuplul descopera ca viata de zi cu zi se construieste din lucruri mici, puse cap la cap, de la cumparaturile de sambata pana la felul in care se sarbatoreste o zi de nastere.

Cand partenerul venit din alta tara decide sa ramana in Romania pe termen lung, apar si intrebarile despre acte, drepturi si pasi administrativi. Multe familii aleg sa discute de la inceput cu un avocat cetatenie romana, ca sa inteleaga ce optiuni au si ce documente este bine sa pastreze din tara de origine.

Restul tine de rabdare si de timp. Fiecare familie isi gaseste ritmul ei, iar lucrurile care la inceput par complicate devin, dupa cateva luni, simple obiceiuri de casa.

Ce acte sunt necesare in primele luni

In primele luni, actele personale ajung sa conteze mai mult decat parea la inceput. Contractul de inchiriere, abonamentul la telefon, inscrierea la medicul de familie sau carnetul de sofer cer, fiecare, un document valabil si recunoscut aici. Lista pare lunga, dar se rezolva pas cu pas.

Soferii care au permisul obtinut in alta tara afla repede ca subiectul preschimbare permis strain apare des in discutiile cu alti straini stabiliti in Romania. Fiecare situatie are particularitatile ei, in functie de tara care a emis documentul si de momentul in care a fost obtinut.

Lucrurile care se aduna pe masa in prima luna sunt de obicei aceleasi:

• actele de identitate si copiile lor traduse
• certificatul de casatorie si cele de nastere
• documentele legate de locuinta
• permisul de conducere si talonul masinii, daca exista

Cum se organizeaza dosarul de familie

Oamenii care au trecut prin asta spun ca ritmul administrativ difera mult de la o tara la alta. Unele lucruri se rezolva intr-o zi, altele cer mai multe drumuri, programari facute din timp si mai multe copii legalizate decat se astepta oricine la inceput.

Pentru partenerul strain, subiectul cetatenie romana prin casatorie revine des in discutii, mai ales dupa cativa ani petrecuti in tara. Fiecare caz are conditiile lui, iar informatia corecta vine din surse oficiale si de la oameni care lucreaza zilnic cu astfel de dosare, nu din postarile de pe grupurile online.

Un dosar bine organizat inca de la inceput scuteste mult timp mai tarziu. O mapa cu actele originale, alta cu copiile si o lista scrisa cu ce a fost depus si unde fac diferenta atunci cand cineva cere, peste cativa ani, un document de care nimeni nu-si mai aminteste.

Pasii rezolvati de obicei in primul an

Familiile care s-au mutat recent descriu, aproape mereu, cam aceeasi succesiune de pasi in primele luni petrecute impreuna in Romania:

• gasirea unei locuinte stabile
• clarificarea actelor de sedere
• inscrierea la medic si la serviciile de baza
• rezolvarea actelor pentru condus
• inscrierea copiilor la gradinita sau la scoala, daca e cazul

Ordinea poate fi alta de la o familie la alta, in functie de job, de oras si de cat de repede se gaseste o locuinta potrivita. Ce ramane comun este nevoia de a avea totul notat si de a nu lasa pe ultima suta de metri actele care expira.

O agenda simpla, pe hartie sau in telefon, cu datele de expirare ale fiecarui document, scoate mult stres din viata de familie. Cine o tine la zi nu mai are surprize neplacute.

Adaptarea la limba si la viata de zi cu zi

Dincolo de acte, adaptarea se vede mai ales in conversatiile de la masa. Partenerul strain invata intai cuvintele de la piata si de la magazin, apoi pe cele de la birou, iar intr-un final ajunge sa inteleaga si glumele pe care le spun colegii la pauza de cafea.

Cursurile de limba ajuta, dar cel mai mult conteaza timpul petrecut cu oamenii din jur. O vecina care explica reteta de sarmale sau un coleg care traduce o expresie ciudata pot face mai mult decat multe ore de lectii la clasa.

Prietenii noi vin incet. De obicei, din locuri neasteptate, cum ar fi parcul de langa bloc, sala de sport sau sedintele cu parintii de la scoala copiilor.

Sarbatorile intr-o familie cu doua culturi

Una dintre cele mai frumoase parti ale unei familii mixte este calendarul cu sarbatori dublat. Craciunul poate avea doua mese, iar Pastele poate cadea in date diferite, in functie de traditia fiecaruia dintre parteneri.

Copiii crescuti in astfel de familii invata devreme ca exista mai multe feluri de a sarbatori acelasi lucru. Pentru ei, asta devine ceva firesc, nu o exceptie, iar prietenii lor de la scoala sunt adesea curiosi sa afle cum arata cealalta jumatate de traditii.

Bunicii din ambele tari ajung sa schimbe retete si fotografii, iar distanta pare mai mica decat este in realitate. Apelurile video de duminica devin un obicei pe care nimeni nu il mai rateaza.

Ce se schimba dupa primul an in Romania

Dupa douasprezece luni, majoritatea cuplurilor spun ca cel mai greu a fost inceputul. Actele s-au asezat, drumurile prin institutii s-au rarit, iar viata de zi cu zi a capatat un ritm propriu, cu obiceiuri care nu existau in niciuna dintre cele doua tari.

Ramane obiceiul de a pastra documentele in ordine si de a urmari datele de expirare. Ramane si un cerc de prieteni care, la inceput, nu exista deloc, si o bucatarie in care se gatesc retete din ambele parti.

Pentru o familie cu doua tari, Romania devine treptat acasa, fara ca cealalta tara sa dispara din poveste. Doua culturi pot locui linistite sub acelasi acoperis, iar copiii cresc cu o fereastra deschisa spre amandoua.